Deficiente in Comunicarea si Interactiunea Sociala la Copii cu Autism

Teoriile privind deficientele sociale ale copiilor cu autism.

Descoperirea, realizata prin scanarea cerebrala RMN, sprijina teoria motivatiei sociale a autismului, care sugereaza ca interactiunea sociala este in mod inerent mai putin atragatoare pentru persoanele cu autism.

“Este prima data cand am avut dovezi concrete la nivelul creierului pentru a sustine aceasta teorie”, a spus autorul principal al studiului, dr. Kaustubh Supekar, cercetator stiintific la Stanford. Distrugerea caii de recompensa mesolimbica la soareci reduce comportamentul lor social, au demonstrat cercetari anterioare, dar nimeni nu stia cat de stransa este legatura cu abilitatile sociale ale oamenilor.

 

Aceasta este prima dovada neurobiologica la copii ca acest mecanism ar putea explica deficientele sociale, a spus Supekar.

 

“Cunoasterea sociala umana este complexa. Am fost surprinsi ca am putut detecta deficientele in aptitudinile sociale intr-un circuit foarte simplu, aproape primordial”, a declarat dr. Vinod Menon.

 

Un cerc vicios

Diferenta la nivelul creierului ar putea declansa un cerc vicios care face dificila dobandirea abilitatilor sociale complexe la copiii cu autism, potrivit cercetatorilor.

 

Interactiunea sociala este vazuta, de obicei, in mod inerent ca recompensa. Daca nu este suficient de satisfacatoare pentru un copil cu autism, acest lucru ar putea provoca efecte in cascada asupra altor sisteme ale creierului.

 

Pentru a dezvolta abilitati de comunicare sociala si capacitatea de a deduce gandurile si sentimentele altora, copiii trebuie sa interactioneze cu alte persoane. Daca nu gasesc nicio recompensa in aceste interactiuni, acestia au mai putine oportunitati de a dezvolta abilitati sociale complexe. ”Descoperirile noastre sugereaza ca acesta este un sistem al creierului care ar trebui sa fie tintit devreme in tratamente clinice”, a adaugat dr. Vinod Menon.

 

Copiii cu autism intampina dificultati in interactiunea sociala si comunicare, manifesta comportamente repetitive si interese restranse. Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor din SUA estimeaza ca tulburarea de spectru autist afecteaza 1 din 59 de copii.

Cum s-a realizat studiul ?

Pentru a efectua acest studiu, cercetatorii au analizat datele obtinute prin scanarea RMN a creierului la 40 de copii cu autism si 44 de copii fara autism. Ei au examinat circuitele neuronale la 24 de copii cu autism si 24 de copii fara autism si conexiunile functionale in creier la 16 copii cu autism si 20 de copii fara tulburari in timp ce se uitau la imagini sociale sau non-sociale – imagini cu fete de oameni sau peisaj – in timp ce creierul lor era scanat.

 

Echipa a efectuat, de asemenea, scanari RMN ale circuitelor creierului la 17 copii cu tulburare din spectru autist si 17 copii fara, pentru a vedea daca rezultatele din primele grupuri ar putea fi replicate intr-o a doua cohorta independenta. Toti copiii studiati aveau varsta cuprinsa intre 8-13 ani.

 

Rezultatele studiului privind deficientele copiilor cu autism in comunicare si interactiune sociala

  • Densitatea tracturilor de fibre nervoase din calea de recompensa mezolimbica a fost mai mica la copiii cu autism decat la cei fara.
  • Nu au existat diferente intre copiii cu si fara autism atunci cand cercetatorii au examinat pentru control o cale legata de emotie.
  • Printre copiii care sufereau de autism, densitatea scazuta a tracturilor nervoase a fost legata de o deteriorare mai mare a aptitudinilor lor sociale, masurata printr-o evaluare clinica standard.
  • Rezultatele au fost aceleasi in al doilea grup independent de copii.
  • Copiii cu autism aveau, de asemenea, conexiuni functionale mai slabe in calea recompensarii mezolimbice decat copiii neurotipici.
  • Gradul de deficit functional a fost, de asemenea, corelat cu deficientele sociale.